ORGANIZATII SI PLATFORME
FUNDAȚIA ART ENCOUNTERS
Fundația Art Encounters din Timișoara și-a început activitatea în 2015, odată cu prima ediție a bienalei cu același nume, la inițiativa colecționarului și antreprenorului Ovidiu Șandor, care și-a propus să dezvolte o platformă de sprijin pentru arta contemporană din România și de conexiune a scenelor artistice din regiune și din arealul internațional. Viziunea Fundaţiei Art Encounters urmărește câteva puncte importante pentru nevoile identificate în cadrul peisajului artistic existent: susținerea producției artistice, educația prin artă, mobilitatea artiștilor și a curatorilor, crearea de noi rețele instituționale și coproducții expoziționale.
Din 2018, Fundația susține constant un program artistic condus de curatoarea Diana Marincu alături de o echipă de bază, care se desfășoară la sediul Fundației, Casa ISHO din Timișoara, într-un spațiu expozițional de 264 mp. Acest program permanent se axează pe expunerea unora dintre numele importante ale artei contemporane din România, dar și pe susținerea tinerilor artiști, adesea în dialog unii cu ceilalți. De asemenea, expozițiile internaționale au în vedere un context artistic care rezonează cu scena românească, găsind puncte de reper comune, istorii similare sau oportunități de înțelegere a unui fenomen vizual transregional. Colaborările instituționale și crearea unor rețele atât în ceea ce privește expozițiile, cât și în privința rezidențelor, sunt importante pentru misiunea pe termen lung a Fundației, de a găsi aliați și parteneri pentru o ancorare solidă în cele mai importante teme, experimente și nevoi ale artei contemporane. Fundația organizează, de asemenea, proiecte punctuale în afara Timișoarei, în colaborare cu instituții sau independent.
Bienala Art Encounters este cel mai vizibil și vizitat proiect al Fundației, cu un program care se extinde de la an la an, expozițiile de artă fiind însoțite de dezbateri, ateliere, performance-uri, artă în spațiul public și mediere intensivă. Parteneriatele Bienalei s-au înmulțit de asemenea, prin colaborarea cu numeroase instituții și organizații de cultură naționale și internaționale, alături de angajamentul publicului.
FUNDAȚIA CALINA
Alina Cristescu şi Romul Nuţiu s-au gândit în urmă cu zece ani la un spaţiu de artă contemporană, ceva între un incubator ce reprezenta universitatea şi o grădină de iarnă ce concretiza muzeul. Deliberat ori nu, spaţiul numit Galeria Calina a funcţionat după o regulă impusă de Roberta Smith, critic de artă la New York Times: „Plăcerea este o formă importantă de cunoaştere”. Fie că vorbea despre frumos, fie că vorbea despre eficacitate, galeria preţuia reacţia. Eminenţa artistului şi eleganţa jurnalistei au folosit practica critică faţă de spaţiu. Când îl construieşti bine, spaţiul fixează imaginea.
Alexandra Titu, Ileana Pintilie, Constantin Prut, Pia Brînzeu, Dan Hăulică, Emil Moldovan, Olivia Niţiş, Robert Şerban, Cristian-Robert Velescu, Marcel Tolcea, Ciprian Radovan, Carol David, Ruxandra Demetrescu, Liviana Dan, Diana Marincu, Răzvan Ion, Rose Marie Barrientos se hotărăsc să susţină teoretic proiectul lui Romul Nuțiu interesat atât de modernism cât şi de avangardă.
Calina este un cub alb cu problemele unui spaţiu social. Are temele şi vulnerabilităţile, utopia şi presiunea, riscul şi panica comentariului asemenea multor instituţii de artă. Dar are şi o identitate puternică. Depăşind cinismul multor galerii, foloseşte angajamentul social ca material. Practica de artă axată pe transparenţă, feminism, identitate pune tot mai multe întrebări… care sunt priorităţile, ce teme trebuie studiate, care sunt metodele eficiente, care sunt exemplele, care sunt caracteristicile, care este contextul, care sunt şansele, care graniţele, care este transparenţa… Proiectele curatoriale propuse în galerie de Olivia Niţiş şi de Diana Marincu au accentuat această relevanţă socială şi prezenţă în propriul lor timp.
Cu o agendă preluată critic, Liviana Dan propune o platformă despre gândirea în desen, despre desenul contemporan ca idee şi proces şi o platformă de proiecte care furnizează fundalul şi informarea contextuală asupra instalaţiei. Un proiect iniţiat de Bogdan Raţă, ARTISTHETEACHER, în parteneriat cu Facultatea de Arte şi Design demonstrează cât de importantă este prezenţa artistului în actul educaţional, dar şi cât de utile sunt laboratorul, atelierul, analiza socială, rezistenţa politică.
Galeria îşi redefineşte poziţia. Din 2017 Calina Spaţiu de Artă Contemporană a trecut de la relaţia cub alb/influenţa discursului estetic la o zonă a culturii vizuale interesată de proiectele full spectrum istorie.mit.loc.ecologie.lege susţinute de prezentări, dezbateri, seminarii şi expoziţii.
Kunsthalle Bega continuă programul fundației acomodând calitățile muzeale la practica artiștilor și acordă BEGA ARTPRIZE, premiul anual pentru un curator. (Liviana Dan)
ASOCIAȚIA CULTURALĂ CONTRASENS
ONG fondat în 2015 care dezvoltă și implementează proiecte din domeniul artelor vizuale, educației prin cultură, educației și formării culturale pentru copii, tineri și adulți. Asociația Culturală Contrasens (ACC) este un centru pentru artă contemporană și artiștii contemporani, o platformă pentru educație, formare și creștere prin cultură. Susține și documentează producția de artă contemporană românească și o promovează atât în România, cât și în străinătate; ACC acționează ca o interfață între artiști, public și sponsori pentru a face spațiul cultural accesibil, inclusiv și pentru a angaja noi publicuri cu arta contemporană. În ultimii ani, Contrasens a pregătit tineri absolvenți în management cultural, critică și jurnalism cultural, mediere culturală, media și film literacy. Experiența asociației este în mediere și programele de educație nonformală bazate pe artă, inclusiv gândirea critică prin artă, în curatorierea și producerea de proiecte de artă vizuală cu o dimensiune politică și socială declarată, construită pe artă, ca formă și modelare socială și politică. ARTA PRAXIS POLITIC.
ASOCIAȚIA DIPLOMATIC ART
Proiectul cultural Diplomatic Art a fost inițiat în 2010, iar primele două ediții au fost derulate prin Uniunea Artiștilor Plastici din Timișoara. În 2017 a fost înființată Asociația Diplomatic Art, care a preluat administrarea conceptului și a activității.
Accentul acctivității cade pe promovarea creației artiștilor profesioniști contemporani care provin din țările care au consulate în Timișoara (18 consulate în 2020), artiștilor din orașele înfrățite cu Timișoara, din foste și viitoare capitale culturale europene sau din alte zone de interes, la care se adaugă artiști români. Sunt încurajate colaborări internaționale, evenimentele artistice pluridisciplinare care au loc atât în galerii de artă, cât și în spații alternative. În perioada 2017-2018 conceptele curatoriale au pus accent pe antropologie vizuală și fotografie: Casa e traslocco (Italia), Berlin Brigade și Berlin18 meets Timișoara21 (Germania). CONSULART – Ecouri Europene, un proiect de sine stătător (derivat din conceptul larg Diplomatic Art) a fost demarat în 2019 în parteneriat cu Asociația Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2021, ca parte a programului cultural Timișoara 2021. Consulart este un proiect interdisciplinar de colaborare între un artist român și unul străin, rezultând o creație comună in situ, expusă în spațiul consulatului sau în proximitatea acestuia.
Începând din 2014 au avut loc 22 de evenimente cu 97 de artiști din 25 de țări. Unii dintre artiști au fost reprezentanți naționali la diferite ediții ale Bienalei de la Veneția: Azstalos Zsolt (Ungaria), Sandro Bracchitta (Italia), Igor Josifov (Macedonia de Nord), Diana Rossi (prima participare a Paraguayului la Bienală). Acestora li se adaugă proiectul Rented Air Spaces semnat de Robert Baramov (Bulgaria) în încercarea sa de a atrage atenția asupra necesității înființării Pavilionului Bulgaria; pionieri ai instalațiilor video interactive – Christa Sommerer (Austria) și Laurent Mignoneau (Franța); precursor al video-art în țara sa – Angie Bonino (Peru); artiste care au deschis un nou „consulat” la Timișoara, Utopian Consulate of Mars – Christine Niehoff (Germania) și Amy Alexander (Australia – o candidată pentru selecția primilor pământeni stabiliți pe planeta Marte).
ASOCIAȚIA EPHEMAIR
Asociația Ephemair este o organizație fondată în 2011, ai cărei membri au o activitate de aproape 20 de ani în domeniul cultural. Scopul principal al acestei organizații este producția de proiecte care promovează cultura contemporană și tinerii artiști din România.
Unul dintre cele mai importante evenimente inițiate de către membrii Asociației Ephemair este Noaptea Albă a Galeriilor (NAG), un proiect care a adus în atenția publicului arta contemporană și care a devenit în paisprezece ani unul dintre cele mai populare evenimente din România. Alte proiecte cu continuitate inițiate și dezvoltate de Asociația Ephemair sunt: Art on Display, primul eveniment extins în mai multe locații care transformă spațiile vitrinelor în galerii temporare de artă vizibile în spațiul urban, și Weekend-ul Galeriilor București, ale cărui prime trei ediții au avut loc în perioada 2014-2016.
EXPERIMENTAL PROJECT
Experimental Project este o asociație non-guverna-mentală, apolitică și nonprofit inițiată de Olivia Nițis și Ciprian Ciuclea în anul 2010 în București, dedicată promovării și susținerii cercetării și practicilor artistice contemporane. Experimental Project își propune să ofere un spațiu public de exprimare și afirmare a valorilor culturale și artistice. De la înființare a derulat proiecte de anvergură, colaborând cu sute de artiști și curatori locali și internaționali și stabilind parteneriate instituționale pe termen lung cu institute și centre culturale. Asociația Experimental Project organizează Bienala Internațională de Gravură Experimentală (IEEB) cu șapte ediții până în prezent. IEEB este membră a Asociației Internaționale a Bienalelor și se concentrează pe diverse aspecte ale multiplicării imaginii văzute ca un mediu de artă contemporană cu o vastă ofertă tehnică și vizuală, care depășește abordarea tradițională. Bienala încurajează experimentul, provocarea percepțiilor convenționale, redefinirea și re-contextualizarea tehnicilor de gravură. IEEB funcționează ca un contra-spațiu pentru a discuta rolul gravurii în arta contemporană, nu ca un capitol separat, ci ca o declarație de incluziune. Arta multiplicării imaginii, în viziunea noastră, este o combinație între tehnică și concept, precum și un mijloc de expresie intersecțional și transversal, combinând tehnici specifice cu performance-ul, arta video sau obiectul.
Asociația a fost invitată în 2013 la ViennaFair în cadrul proiectului special DIALOGUE: NEW ENERGIES dedicat asociațiilor non-profit. În 2015 a fost invitată la binecunoscuta conferință internaționala de la New York, CAA (College Art Association) pentru a susține o prezentare a activității sale în calitate de platformă alternativă. Experimental Project a colaborat cu alte platforme interdisciplinare pentru realizarea unor proiecte multimedia, conferințe și proiecte de dans contemporan și performative. Printre partenerii săi se numără WASP – Working Art Space and Production, Tangaj Dance, Centrul Național al Dansului București. În anul 2017 a realizat, în parteneriat cu Tangaj Dance, 7 CounterBody (o posibilă percepție a materiei instabile), un proiect performativ prezentat la Centrul Național al Dansului, București, inclus în programul european Aerowaves Twenty18 Artists. De asemenea proiectul a fost prezentat la Fabrica de Pensule (Cluj-Napoca), la Perform(D)Ance/Zilele Dansului Contemporan (Brașov), Festivalul Babel (Târgoviște), Festivalul Plartforma (Klaipeda, Lituania) etc.
În 2018, Experimental Project a fost partenera celei de a doua ediții a Conferinței Internaționale de Oftalmogenetică, găzduită de Universitatea Transilvania din Brașov. În 2019 a organizat proiectul internațional Principiul Migrației, prezentat la the New York Foundation for the Arts, co-finanțat de AFCN.
THE INSTITUTE
The Institute promovează industriile creative și inițiativele sociale locale, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 20 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști, membri ai societății civile și publicul industriilor creative din România. Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ și a societății civile în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovând, totodată, antreprenorii și profesioniștii creativi, pe plan național și internațional.
Este fondator al Romanian Design Week, DIPLOMA, al Galei Societății Civile, AdPrint, Internetics și Cartierul Creativ, organizator al Effie Awards România, Şcoala ADC*RO şi ADC*RO Awards.
MUZEUL PENTRU ARTĂ MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ
PAVEL ȘUȘARĂ (MAMCO)
Fundația pentru Artă Modernă și Contemporană Pavel Șușară, cunoscută ca Muzeul pentru Artă Modernă și Contemporană Pavel Șușară (MAMCO) își desfășoară activitatea într-un spațiu modern de circa 400 mp dintr-o vilă interbelică din București.
Deși spațiul a fost deschis publicului în 2018, au fost organizate zeci de evenimente: expoziții de artă plastică, lansări de film documentar, întâlniri cu publicul pe teme de istorie și de istoria artei, participări în cadrul NAG, lansări de emisiuni de timbre și alte evenimente în parteneriat cu diverse instituții. Programul Fundatiei se centrează în special pe promovarea artei moderne și contemporane românești, dar include în discursul său și evenimente, expoziții de artă ale unor artiști străini, atât timp cât opera lor intră în tipul de viziune curatorială care promovează arta fundamentată pe cercetare și pe meșteșug și nu este unul disolutiv și propagandistic.
Printre evenimente se numără: Viziuni, efigii, semne, în care au fost prezentate lucrări de pictură semnate Andrei Cadere, Doru Bucur și Virgil Preda; Florin Niculiu – Memorie și modernitate; Miki Trifan – Fabula Mundi; participare NAG 2018 cu proiecția filmului documentar Comoara Naivă în regia lui Copel Moscu; expoziția Ziarului Neconvențional, proiect multianual al Paulei Ribariu. În 2019 și 2020 au fost organizate urmatoarele proiecte și expoziții: Salonul de miniatură, ediția I, Aurel Dumitru – Roata, Gheorghe Lungu – Babel, Loulou Siem – A Pregnant Woman Wishing Her Child to Be Beautiful Must Look at Beautiful Objects, Ion Pop – Sinteze, Dalina Bădescu – Tot, Corneliu Baba și elevii săi.
FUNDAȚIA CULTURALĂ META
Fundația Culturală META, înființată de sculptorul Romelo Pervolovici, activează în domeniul artelor vizuale din România din 1995, fiind unul dintre primele ONG-uri de pe scena artistică locală contemporană. Debutând cu interesul pentru obiectul artistic tridimensional, Fundația META este deschisă astăzi spre zonele alternative ale artei contemporane și orientările experimentale recente, propunându-și inițierea și realizarea unui dialog inter/trans/multi/pluridisciplinar în spațiile culturale neconvenționale. Fundația își propune să promoveze arta contemporană românească, atât pe plan local, cât și pe plan internațional, să stabilească rețele regionale și europene de cooperare în domeniul cultural, care să conducă la o mai bună reprezentare a artei românești contemporane, să deschidă mediile culturale românești către schimbările care au loc pe scena artistică actuală. În cei peste 25 de ani de activitate, Fundația Culturală META a organizat numeroase expoziții de artă contemporană românească, simpozioane de sculptură și interdisciplinare, workshopuri, rezidențe de creație.
Între 2004-2014 Fundația a organizat Bienala Tinerilor Artiști. Sub genericul „arta este întotdeauna în altă parte”, Bienala a reprezentat unul dintre cele mai importante evenimente de artă vizuală din București, cu tematici de actualitate în contextual social și artistic, adresată artiștilor tineri și celor aflați la început de carieră.
Dintre proiectele de anvergură ale Fundației META mai amintim: Un secol de sculptură românească, dicționar tipărit, reluat între 2013-2014 în format electronic, care cuprinde peste 1000 de artiști; Un secol de arhitectură românească, o enciclopedie gratuită, bilingvă, a arhitecților români și a arhitecturii create pe teritoriul românesc în perioada 1890-2018; Rezidența internațională de creație audiovizuală de la Slon. Din 2018, Fundația Culturală META s-a alăturat proiectului inițiat și coordonat de Kaunas Biennial, Magic Carpets, o platformă dezvoltată de treisprezece parteneri europeni și susținută prin Programul Europa Creativă al UE, iar profilul proiectului din România se conturează în jurul artei video.
REȚEAUA NAȚIONALĂ A MUZEELOR DIN ROMÂNIA
Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR) este o rețea instituțională (alcătuită din instituții publice sau private cu activitate în domeniul muzeal) cu reprezentativitate națională, care urmărește să sprijine și să dezvolte viața muzeelor, orientându-și activitățile asupra patrimoniului cultural, turismului cultural și pregătirii profesionale.
Din 2009, RNMR este organizatorul Nopții Muzeelor în România și partenerul oficial al mărcii europene Noaptea Muzeelor.
Din 2017 RNMR organizează seminarul internațional Museums Meet Museums, prin care intenționează să corecteze deficitul major al evenimentelor de acest fel în estul Europei. Organizat anual în jurul unei teme de maximă actualitate pentru muzeologia românească, seminarul invită la București reprezentanți ai celor mai importante muzee ale lumii, curatori, experți muzeali, teoreticieni din domeniu. Evenimentul își propune o apropiere productivă a muzeelor de comunitățile creative, care pot contribui la valorificarea mai bună a colecțiilor muzeale.
RNMR a co-organizat la București ediția 2016 a We Are Museums, evenimentul anual al rețelei internaționale a profesioniștilor din domeniul muzeal și cultural.
ASOCIAȚIA VOLUM ART
Asociația Volum Art a fost înființată în 2010 în București de Judit Balint (Balko) și Mihai Balko. În perioada 2011- 2017 asociația a organizat anual proiectul de artă publică Spațiu expandat. Obiectivul principal al acestui proiect a fost susţinerea şi promovarea artei publice, mai precis crearea unei platforme care încurajează dezvoltarea acestui gen artistic, asigurarea suportului financiar pentru producerea de lucrări de artă destinate spaţiului public, dezvoltarea discursului critic în domeniu şi încurajarea schimbului de idei şi experinţă între artişti şi specialişti din domeniile conexe (arhitectură, sociologie şi antropologie), atât la nivel naţional, cât şi internaţional. În cadrul acestui program s-au dezvoltat șapte proiecte, fiecare dintre acestea urmărind să abordeze problematicile artei publice dintr-o altă perspectivă. De-a lungul celor șapte proiecte au fost comisionate 33 lucrări noi de artă prezentate în spațiul public urban, cinci lucrări video, au fost organizate patru expoziții de artă, o conferință internaționlă centrată în jurul problematicii monumentului de for public, un workshop moderat de prof. Jeroen Boomgaard de la University of Amsterdam și artistul Hans van Houwelingen (Olanda) și două seri de proiecții în cartierele Drumul Taberei și Floreasca din București.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.