Ioana Ciocan

 

THE NEW NORMAL IS NOW

 

 

Am redescoperit în pandemie, izolați și speriați, efectul terapeutic al artei. Arta ne desprinde din tumultul vieții, ne echilibrează și ne readuce speranța. Fără vernisaje, concerte și teatru live, organizatorii de evenimente au căutat în mediul online soluții de supraviețuire artistică.

Creativitatea și ispirația sunt instrumente necesare nu doar artiștilor, ci și celor care intermediază legătura dintre aceștia și public, fie că sunt organizatori de evenimente, reprezentanți ai galeriilor și ai muzeelor sau chiar artiștii. Prezența în social media este sinonimă cu a exista; siteul, conturile de Facebook și Instagram sunt informații aproape obligatorii pe cartea de vizită sau în oricare altă prezentare. Vizibilitatea și accesul unui număr cât mai mare de persoane la noutățile legate de evenimentele din domeniu, la lucrările cele mai recente ale artiștilor, participarea la expoziții sau la târguri de profil se reflectă în numărul de vizitatori de pe site, în likeurile primite sau în numărul de urmăritori de pe paginile de socializare. Cunoștințele despre campaniile de marketing online și optimizare SEO sunt astăzi un must-have pentru orice business de succes. Majoritatea siteurilor oferă opțiunea de abonare la newsletter, pentru a informa periodic publicul despre activitatea pe care o reflectă, despre evenimentele viitoare, dar și pentru a stimula cumpărarea de bilete. Parteneriatele media cu diverse publicații, interviurile și aparițiile la radio și la TV, dar și advertorialele de pe bloguri și promvarea prin colaborarea cu influenceri sunt utilizate pentru a avea acces la grupuri-țintă diverse, în funcție de scopul comunicării. De asemenea, identitatea vizuală are un rol esențial în stabilirea unui loc determinat în mintea consumatorului de artă.  Brandingul comunică valori și mesaje diferite în funcție de arta pe care o reprezintă și de publicul țintă căruia i se adresează – de la simplitatea minimalistă, la creativitatea jucăușă folosită de unele galerii sau de muzee de artă contemporană, la stilul mai sobru și clasic al instituțiilor și al evenimentelor care promovează artă de patrimoniu. Pentru artiștii și personalitățile din domeniu care și-au consacrat deja numele, brandul personal devine cel mai puternic mijloc de promovare, reputația fiind garanția autenticității și a valorii acestora.

La fel ca frumusețea, arta este în ochii privitorului, oamenii fiind cei care îi dau sens și valoare. Cultivarea relației dintre artiști, artă și public și reinventarea acesteia de-a lungul timpului sunt esențiale, un element neputând exista fără celelalte. Fie că este doar ocazională, prilejuită de evenimentele de profil, sau, dimpotrivă, cultivată și de lungă durată, interacțiunea publicului cu arta stă la baza dezvoltării scenei dedicată acesteia. Atât publicul larg, cât și vizitatorii, colecționarii sau diverse companii – prin programe de CRS – se regăsesc în creațiile artistice. O fac vizitând expoziții, cumpărând lucrări sau oglindind, prin intermediul artei, valorile brandului pe care îl reprezintă.

Interacțiunea cu arta este sprijinită sub diverse forme, astfel încât să devină cât mai accesibilă tuturor, de la tichetele culturale pe care angajatorii le pot oferi angajaților, până la gratuitatea la evenimentele artistice, stabilită pentru anumite categorii de persoane. Vitalitatea sectorului creativ depinde însă de monetizarea lucrărilor de artă, de mecanismele prin care lucrările artiștilor pot fi vândute și de cumpărătorii acestora, cei care susțin această piață majoritar fiind colecționarii sau de vânzarea biletelor la teatru sau cinema.

 

 

Motivațiile celor care urmăresc să își cultive această pasiune sunt diverse, însă, de cele mai multe ori, pasiunea este cea care stă la baza colecționării lucrărilor de artă. Arta reprezintă o oglindire a colecționarului, o extensie a personalității și a valorilor sale, un mod de conectare cu istoria trecută sau recentă, o sursă de inspirație în viața de zi cu zi, dar și o modalitate de a sprijini artiștii sau de a investi pe termen lung. Mijloacele de a cumpăra artă sunt variate; de la achiziționarea lucrărilor direct din galerie sau prin participarea la licitații tematice, până la vânzări private facilitate de consultanți din domeniu sau direct în cadrul pavilioanelor de artă și a expozițiilor, online sau offline.

Nevoia de frumusețe, de inspirație și de multe ori efectul terapeutic pe care îl are arta îi poartă – atât pe cei care vor să colecționeze lucrări, cât și pe cei care caută un moment de conectare cu ei sau cu lumea exterioară – la expoziții și manifestări artistice, în locuri dintre cele mai diverse: de la muzee și galerii de artă, până la spații neconvenționale dedicate integral artei sau în locuri în care asocierea cu arta nu pare una evidentă. Libertatea pe care o au astăzi artiștii, mediile diverse pe care le folosesc pentru a se exprima, fac ca arta să fie prezentă din ce în ce mai mult în spațiul public, nu doar în locurile convenționale. Ea te surprinde sub formă de graffiti pe ziduri, prin instalațiile urbane care decorează șiruri secrete de trepte din oraș, prin proiecțiile video de pe clădiri sau prin coșurile de gunoi animate. Arta te înconjoară în coffee shopuri și restaurante, la festivalurile de muzică, în spații industriale reinventate, în huburi creative sau pur și simplu pe stradă. Arta devine astfel fluidă și mobilă, părăsește soclurile și simezele și se simte confortabil în oraș. Misterul și ineditul expozițiilor temporare, evenimentele one-time only creează vâlvă și aduc arta la rangul de happening.

Interacțiunea cu arta este prezentă din ce în ce mai des nu doar în locurile sau la evenimentele dedicate acesteia. Arta ne însoțește chiar până în birou. Și nu, nu e vorba de micile obiecte diverse care ne decorează spațiul de lucru, ci de adevărate expoziții la locul de muncă. Din ce în ce mai multe companii aleg să aducă arta mai aproape de angajați pentru a-i motiva, inspira și pentru a le stimula creativitatea. Astfel, nume de artiști celebri se regăsesc în colecții precum cele ale unor cunoscute companii (băncile fiind principalele posesoare ale unor astfel de colecții), însă și lucrări ale unor tineri artiști contemporani își găsesc locul în diverse sedii, oferindu-le vizibilitate și recunoaștere autorilor.

Arta se adaptează gusturilor, bugetului și interesului cumpărătorilor, iar colecționarii cumpără din pasiune sau pentru a investi pe termen lung. Accesul la artă este croit să se potrivească vârstei și disponibilității financiare pe care o au colecționarii. Nicicând oamenii nu au mai fost atât de conectați la lumea artei, iar asta se datorează și expansiunii social media și a mijloacelor de comunicare online. Ușurința prin care publicul are acces la informație aduce pe piață un nou segment de cumpărători tineri, care se simt confortabil departe de lumea intimidantă a artei, dar au acces în timp real la informații și la prețurile pieței. Odată cu apariția platformelor online, aproximativ 50% din achiziționarea lucrărilor de artă s-a mutat din galerii sau din săli de licitație. Există însă în continuare cumpărători pentru care procesul de achiziție se face doar în urma recomandărilor experților de artă, prin vânzări în spații care garantează autenticitate și siguranță, precum case de licitații, expoziții, târguri de artă sau vânzări private asistate de consultanți în domeniu.

 

Deși în majoritatea timpului muzeele sunt frecventate mai mult de turiști decât de publicul local, iar într-o zi obișnuită numărul de vizitatori poate fi numărat pe degete, evenimentele sociale organizate în jurul artei sunt un prilej de a-i reuni atât pe cunoscătorii din domeniu, cât și pe cei curioși și mai puțin inițiați. Anual, marile evenimente artistice din București și din țară devin ocazii unice de a reuni zeci sau chiar sute de mii de participanți. Experiența vizitării pe timp de noapte a expozițiilor a prins avânt după modelul marilor muzee și galerii europene, astfel că Noaptea Muzeelor sau Noaptea Albă a Galeriilor (NAG), dar și manifestările de artă digitală în aer liber, precum Festivalul Internațional al Luminii – Spotlight din București sau festivalul de light-art Lights On Romania din Cluj, mobilizează un număr impresionant de vizitatori, chiar dacă doar în intervalul câtorva ore. De asemenea, Muzeul temporar Art Safari București oferă publicului experiența vizitelor Night tours, o ocazie unică de a admira pe timp de noapte artă românească de patrimoniu, dar și lucrări artă contemporană și instalații.

Arta contemporană este liantul cu publicul tânăr și pretextul apariției de noi galerii, muzee și spații alternative pentru expoziții. De la MNAC sau proaspătul MARe, la zecile de galerii de artă contemporană, până la spații neconvenționale amenajate în foste hale, precum Combinatul Fondului Plastic din București, Centrul de Interes sau Fabrica de Pensule din Cluj, la clădiri istorice reinventate ca spații artistice, precum Palatul Știrbei, Vila Oromolu – unde și-a deschis porțile Qreator, sau Hanul Gabroveni, care găzduiește centrul cultural ARCUB –, numărul punctelor de pe hartă care marchează destinațiile artistice urbane este în continuă creștere. Un loc bine stabilit în peisajul artistic îl ocupă și proiectele care îmbină arta și tehnologia de utimă oră în adevărate experiențe senzoriale. Astfel, arta digitală emergentă aduce instalații interactive, realitate virtuală, realitate augumentată, video-mapping și inteligență artificială în cadrul evenimentelor new media precum George Street Gallery, One Night Gallery, BINAR sau platforma RADAR, prima galerie de new media art din România.

Sensibilitatea lucrărilor de artă a inspirat lumea și a redat oamenilor optimismul și încrederea de multe ori de-a lungul istoriei. Creațiilor artistice li s-au ridicat muzee și galerii, adăposturi în care aceste valori să poată fi păstrate în siguranță și admirate în timp. Aprecierea subiectivă a publicului a fost mereu necesară pentru a stabili valoarea și însemnătatea creațiilor artistice, între creatorii și consumatorii de artă stabilindu-se această fragilă relație de interdependență. Fie că este vorba de publicul cultivat și educat, fie de unul nou și curios, artiștii datorează oamenilor care îi înconjoară o parte din renumele, susținerea și posibilitatea de a crea în continuare. Acest schimb tăcut creează scântei de speranță și frumusețe care bucură preț de o clipă sufletele sau schimbă cu adevărat destine.

 

 

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.