GALERII
418GALLERY
418GALLERY a fost fondată în 2008 la București de Dr. Joana Grevers, istoric de artă, și Guy K. Williamson, om de afaceri și colecționar de artă american. În 2017 s-a deschis și o sucursală la München. Tot din 2017, galeria își are sediul central în Cetate, devenind astfel prima galerie rurală din România. Cetate are un spațiu de expoziție generos și multiple ateliere de lucru pentru artiștii de vârf, care pot experimenta liber cu medii diverse precum instalație, sculptură, artă cinetică și land-art.
Galeria este dedicată atât promovării artiștilor tineri, emergenți, cât și avangardei românești și est-europene din anii '60 și '70. Câțiva artiști au creat artă abstractă în spatele Cortinei de Fier, iar 418GALLERY și-a făcut o misiune din a-i promova în afara țării. Dintre evenimentele notabile la care 418GALLERY a fost promotoare este expoziția Abstract Expressionism Behind the Iron Curtain de la Pollock-Krasner House and Study Center, din anul 2017.
Din 2008, 418GALLERY & Fundația Joana Grevers organizează în fiecare vară o rezidență de sculptură, iar parcul de sculptură Cetate Arts Danube a fost creat de artiștii invitați de-a lungul anilor.
ANCA POTERAȘU GALLERY
Galeria Anca Poterașu este o galerie de artă contemporană din București, fondată în 2011 într-o casă de patrimoniu de pe strada Plantelor. În 2019 s-a mutat la actuala adresă din strada Popa Soare, păstrându-și identitatea istorică și devenind un reper în zona centrului vechi.
Galeria promovează portofoliile a cincisprezece artiști din zone diferite ale României prin participarea la târguri internaționale de renume, printre care Paris Photo, Artissima, Arco Madrid și NADA Miami din Statele Unite. Oportunitățile pe care galeria le oferă artiștilor săi se subsumează eforturilor de a construi împreună o scenă de artă contemporană și o piață locală pentru dezvoltarea artiștilor indiferent de mediile în care lucrează.
Galeria reprezintă următorii artiști Matei Bejenaru, Decebal Scriba, Aurora Király, Belu-Simion Făinaru, Doina Simionescu, Iulian Bisericaru, Daniel Djamo, Sebastian Hosu, Zoltan Bela, Stoyan Dechev, Olivia Mihălțianu, Larisa Crunțeanu, Adelina Ivan, Megan Dominescu, Dragoș Bădiță.
Din 2015, Galeria Anca Poterașu derulează alături de ARAC (Asociația Română de Artă Contemporană) programe de rezidență pentru curatori și artiști internaționali, sprijinind astfel dialogul internațional.
În următorii doi ani se va desfășura în parteneriat cu Rezidența ARTAK350 din Islanda un proiect de anvergură destinat extinderii publicului local de artă contemporană printr-o serie de evenimente și rezidențe artistice. Având ca principale teme schimbările climatice, migrația economică și de război, noile tehnologii, proiectul vizează generarea unui dialog despre evoluțiile sociale și percepția lor la nivel global. Proiectul se va finaliza cu o expoziție a publicului, un proiect-pilot, în premieră în România, care implică direct contribuția publicului bucureștean în selecția lucrărilor de artă din portofoliul galeriei în urma unei campanii de conștientizare.
GALERIA ANDREIANA MIHAIL
Deschisă în noiembrie 2006, Galeria Andreiana Mihail a urmărit încă de la început crearea unui program care să includă în principal artiști români tineri, dar și artiști internaționali la început de carieră. În cei aproape zece ani de funcționare, galeria a organizat în jur de 40 de expoziții cu artiștii galeriei sau cu artiști invitați și a participat la 24 de târguri internaționale de artă. În 2008, Galeria Andreiana Mihail a fost prima galerie din România admisă la Art Basel, unde a prezentat proiectul Auto da Fe al artistului Ciprian Mureșan.
Printre artiștii reprezentați s-au numărat: Ciprian Mureșan, Ion Grigorescu, Adrian Ghenie, Mona Vătămanu și Florin Tudor, Matei Bejenaru, Katerina Drzkova, Ștefan Savu, Tom Chamberlain, Alexandra Croitoru, Răzvan Botiș, Philip Patkowitsch, Adi Matei, Mihai Iepure Gorsky, Edi Constantin sau Cristi Pogăcean.
În expozițiile galeriei au fost invitați artiști ca: Mircea Cantor, Tessa Farmer, Hideko Inoue, Gabriela Vanga, Cristian Alexa, Duo Van der Mixt, Andreea Faciu, Cristian Rusu, Matei Lăzărescu.
Prezentările galeriei au fost remarcate în articole principale de jurnaliști de la New York Times (Holland Cotter, câștigător al Premiului Pulitzer), Financial Times, London Times, The Guardian, Frankfurter Allgemeine Zeitung etc.
ANNART GALLERY
Galeria AnnArt, înființată în 2011, este susținută integral din fonduri private și, pe parcursul celor aproape zece ani de funcționare neîntreruptă, s-a constituit ca un reper de bună practică atât pentru artiști, cât și pentru colecționari și publicul avizat. Portofoliul său reunește nume de prim rang ale artei contemporane, ca Sorin Ilfoveanu, Ștefan Câlția, Vladimir Șetran, Francisc Chiuariu, Florica Prevenda, Dorin Crețu sau Gheorghe Fiki, alături de artiști tineri valoroși între care Constantin Rusu, Maia Oprea, Ioana Nicoară, Claudiu Lazăr, Andrei Tudoran sau Andreea Albani.
AnnArt publică, sub sigla proprie, cataloage de artist, ce se regăsesc în rețeaua Humanitas; acordă o bursă anuală pentru tineri; participă ca interlocutor pe teme legate de piața de artă în publicații și emisiuni de specialitate și lifestyle – revista Arta, Forbes, Adevărul, Igloo, Viața Românească, Alist, Harper’s Bazaar, life.ro, Zebra/RFI, Radio România Cultural. Participă la târguri și expoziții internaționale de artă – Vienna Contemporary, ArtSafari, ArtLondon 15, Nicosia/Cipru, Marea Britanie, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Muzeul Țăranului Român sau Ministerul de Externe.
ARTHALLE GALLERY
Un spațiu inedit, dedicat în exclusivitate artei contemporane, Galeria ARTHALLE are ca scop principal să încurajeze pasiunea, aprecierea pentruarta contemporană, dar și achiziția.
Localizată în centrul Bucureștiului, galeria propune o agendă riguroasă de evenimente, cu cel puțin opt expoziții anuale ale artiștilor manageriați, care se constituie în demersul curatorial principal. Intenția noastră este de a expune deopotrivă artiști consacrați, cât și emergenți, atât români, cât și străini. În perspectivă, oferta va fi completată de cursuri de artă, prelegeri și ateliere destinate atât artiștilor, cât și iubitorilor de artă.
Viziunea galeriei este promovarea libertății de expresie a artiștilor, prin expunerea acestora într-un cadru propice atât lor, cât și colecționarilor. Dezvoltarea unui mediu activ și creativ consolidază misiunea ARTHALLE de a-și crea o identitate bazată pe ideea unui „acum” exigent, eliberat paradoxal de canonul rigid al cerințelor temporale și spațiale, dar sensibil în permanență la relația de evoluție continuă dintre artă și publicul tot mai avizat și mai curios.
Pe măsură ce fiecare artist continuă să-și rafineze personalitatea artistică, evoluează și colecția de idei, care generează o creștere exponențială a impactului.
În plus față de programul de expoziții, ARTHALLE pune mare preț pe sprijinirea artiștilor prin înlesnirea dialogului și a relației cu instituții publice, organizațiiprivate, muzee și entități care comisionează lucrări.
BORDERLINE ART SPACE
Borderline Art Space (Iași) este o galerie de artă înființată în 2015 care promovează arta contemporană produsă în diverse situații sociale, politice și de graniță și creează discurs critic despre problematici prezente și poetice. Borderline Art Space este interesat să expună atât artiști emergenți, cât și artiști cu o practică deja recunoscută și, în timp ce contribuie la dezvoltarea structurii instituționale artistice, își asumă, de asemenea, angajamentul pentru un rol educațional. În acest scop, organizăm anual o expoziție cu cele mai interesante lucrări ale absolvenților facultăților de arte din țară, dar și expoziții naționale cu artiști internaționali sau validați deja de instituțiile din lumea artei.
Printre artiștii care au expus la Borderline Art Space se numără: Dan Acostioaei, Ana Adam, Dragoș Alexandrescu, Delia Andrieș, Liliana Basarab, Vusi Beauchamp (Africa de Sud), Lucian Bran, Lucian Brumă, Mircea But, Ciprian Ciuclea, Ștefan Constantinescu, Suzana Dan, Juliane Eirich (Germania), Gregor Eldarb (Polonia/Suedia), Tatiana Fiodorova (Republica Moldova), Igor Grubić (Croația), Silvia Hell (Italia), Iosif Király, LOLO & SOSAKU (Argentina/ Japonia), Bergthor Morthens (Islanda), Andrei Nacu, Dan Perjovschi, Pusha Petrov, Erminia PIU, Patricia Rodas (Finlanda), Cătălin Rulea, Roxana Savin, Katrin Streicher (Germania), Mihail Trifan, Jeannette Unite (Africa de Sud), Andrei Venghiac, Mihai Vereștiuc.
ELITE ART GALLERY
Elite Art Gallery debutează în anul 2003 sub egida Asociației Elite Art Club UNESCO cu proiectul de pionierat intitulat „Pictori de azi la Balcic”, devenit concept curatorial cu notorietate datorită consecvenței și calității dovedite de-a lungul anilor. Tradiția de șaptesprezece ani a taberei a reunit artiști din diferite generații și a motivat deschiderea unui spațiu dedicat expozițiilor de artă contemporană. În aceste condiții, proiectul a devenit elementul catalizator în mecanismul de funcționare al galeriei, concentrat pe promovarea artei și a valorilor specifice culturii românești prin sprijinirea tinerilor artiști și prin acțiuni de recuperare a patrimoniului. Activitatea se adresează mediului de afaceri și lumii culturale în același timp și este orientată spre valorile de excelență și profesionalism.
Prin intermediul galeriei s-a inițiat un program complex de promovare a artiștilor plastici contemporani, care a presupus fixarea unui calendar cultural pe termen lung menit să organizeze expoziții în sediul propriu, în cadrul evenimentelor externe sau în spații alternative. Prin eforturile asociației, artiștii au fost incluși în numeroase proiecte culturale desfășurate pe plan național și internațional. Tot în vederea susținerii sectorului artistic a fost realizat un site de specialitate (www.eliteart-gallery.com) și un magazin online (www.weshopart.ro).
Susținută exclusiv din fonduri private, galeria a expus până în prezent peste 250 de artiști români, printre care se numără Constantin Flondor, Horea Paștina, Mihai Sârbulescu, Ion Grigorescu, Christian Paraschiv, Ilie Boca, Corneliu Vasilescu, Maurice Novac, George Mircea, Francisc Chiuariu, Florian Lucan, Suzana Dan, Roman Tolici sau Felix Aftene.
GAEP
Gaep este o galerie de artă contemporană cu un program vibrant de expoziții ce prezintă lucrările unor artiști consacrați sau în curs de afirmare. Fondată de Andrei Breahnă (galerist și manager cultural) și Raluca Șoaita (arhitectă), galeria s-a numit inițial Eastwards Prospectus, iar activitatea s-a axat pe prezentarea unor practici artistice din Europa de Est. În 2019 și-a schimbat numele în Gaep pentru a reflecta noul caracter internațional al programului său, un rezultat al conexiunilor stabilite în timp cu scena artistică internațională. Actualul program cuprinde practici artistice ce reflectă diferite contexte sociopolitice și poziții generaționale, într-o încercare de a transcende granițele stabilite și de a circula lucrări de artă și idei în noi moduri. Galeria îi reprezintă pe Răzvan Anton, Pavel Brăila, Vlatka Horvat, Ištvan Išt Huzjan, Sebastian Moldovan, Damir Očko, Raluca Popa, Marilena Preda Sânc și colaborează cu Radu Cioca, Felipe Cohen, Željko Jerman, Tania Mouraud, Mircea Stănescu și Ignacio Uriarte.
În decurs de șase ani, Gaep a prezentat 28 de expoziții în București, într-un demers constant de a aduce în fața publicului lucrări ale artiștilor galeriei sau ale unor artiști invitați, mulți dintre ei expuși astfel pentru prima oară în România. În plus, printr-o intervenție urbană desfășurată în 2016 simultan pe 100 de billboarduri, arta Taniei Mouraud a ajuns în nouă orașe din țară. Iar prin participarea la 22 de târguri internaționale, printre care Artissima, ARCOmadrid, Art Brussels, miart și LOOP Barcelona, Gaep a conectat scena de artă locală cu publicul internațional pasionat de artă contemporană. Două dintre aceste participări au fost premiate: Premiul Opening la ARCOmadrid 2019, cu o prezentare solo Ištvan Išt Huzjan, și Mențiunea specială Sardi per l’arte în cadrul secțiunii Back to the Future la Artissima 2017, cu o prezentare solo Marilena Preda Sânc.
GALATECA
O galerie de artă contemporană și design creată în anul 2012. Un proiect în evoluţie, multidisciplinar, a cărui rădăcină s-a ancorat în tradiţia clădirii la parterul căreia se află: Biblioteca Centrală Universitară Carol I, dar și într-o puternică legătură cu fenomenul cultural contemporan, fiind prima galerie premiată la Anuala de Arhitectură din România (cu proiectul semnat de arh. Radu Teacă). Galateca a dezvoltat sute de programe și proiecte naționale și internaționale, a explorat multiplele teritorii și forme de exprimare artistică: de la benzi desenate la artă video; de la pictură și desene la instalații și arta performativă; de la festivaluri la participări la târguri naționale și internaționale, workshopuri, cursuri, evenimente; de la artiști străini la artiști români contemporani cu succes în străinătate care au creat proiecte multidisciplinare în colaborare cu Galateca. Evenimente inedite au transformat spațiul galeriei în sală de teatru, de concert sau în scenă de dans și performance. Galateca și-a asumat o strategie coerentă de promovare a valorilor românești prin programele Romanian Art Energy și Măiastra, precum și două direcții definitorii pentru spiritul Galateca: designul și arta contemporană internațională.
Galeria a dezvoltat zeci de colaborari internaționale, parteneriate culturale de anvergură, proiectele sale au depășit spațiul galeriei (Arta la Intrare, Inside/Outside sau Măiastra). În strategia curatorială au fost incluse proiecte și programe special destinate studenților și artiștilor emergenți, sunt susținuți creatorii tineri prin concepte expoziționale precum Grafica Tânără sau Supermarketul de artă. La începutul anului 2013 s-a lansat NeoGalateca, spațiu ce completează zona expozițională și care a devenit în scurt timp o referință pentru publicul interesat de cadouri de artă și design, obiecte inspirate din expozițiile Galateca sau alte expoziții internaționale relevante, o selecție variată de artă și design este prezentată și online pe www.neogalateca.com.
Galateca a devenit în acest scurt timp o referință, o platformă în continuă schimbare, în armonie cu ceea ce se întamplă în lumea artistică internațională și românească. Povestea Galateca se scrie în continuare cu fiecare proiect, cu fiecare expoziție, cu fiecare artist.
H’ART GALLERY
Galeria H’art s-a înființat în anul 2002, dintr-o nevoie organică: Dan Popescu petrecea timp cu cei mai tineri artiști ai generației 2000 și, treptat, interesul pentru arta lor a căpătat o dimensiune acaparatoare. În sens pozitiv. La scurt timp, Dan Popescu a renunțat la cariera universitară și a început să-și dedice tot timpul organizării de expoziții, scrierii de texte, editării de cataloage, dar mai ales sprijinirii tinerilor artiști care își doreau să lucreze și să expună și nu aveau unde. Începuturile au fost dificile din mai multe perspective: imposibilitatea de a transplanta mecanismele vestice așa cum erau ele, de aici și reticența constantă a mediului cultural la orice schimbare sau noutate. Acum câțiva ani, doi colecționari aflați în vizită în București, au fost siderați și dezamăgiți că cele câteva galerii din acel moment nu erau toate pe aceeași stradă și că trebuiau să „alerge” după ele în oraș. Li s-a explicat faptul că majoritatea inițiativelor din acel moment sunt ținute în viață de pasiune, mai degrabă decât de fonduri și că fiecare galerist a optat pentru singura variantă disponibilă, nicidecum pentru cea mai bună. În același mod, anii 2000 sunt marcați de „lupta” cu sistemul: dificultatea de a expune în galeriile UAP-ului și derizoriul cu care era privită noua artă: de la artiști consacrați și până la patriarhi culturali. În acest format, Galeria H’art de pe strada Mihai Eminescu 105-107 era o gură de oxigen. Un spațiu în care se vedea artă, fără cuvântări în timpul vernisajelor, în care vizitatorii se puteau uita la lucrări fără să ceară explicații și să primească motivații. Aici s-au făcut unele dintre cele mai îndrăznețe expoziții ale anilor 2000: Welcome to Paradise (2005) a lui Dumitru Gorzo, Mit Technik (2006) a lui Gili Mocanu sau RealPolitik a lui Ion Bârlădeanu.
După primul faliment, H’art s-a mutat într-un bloc, la etajul 5. Deși vocile critice spuneau că lipsa „vitrinei” la stradă va aduce numai deservicii, publicul de la vernisaje și cel care vizitează galeria a crescut și, mai mult, s-a diversificat. Portofoliul galeriei s-a diversificat și el, expunând și lucrările unor artșit din generațiile anterioare precum Marian și Victoria Zidaru sau Marin Gherasim, dar și tineri formați după 2010: George Anghelescu, Ștefan Ungureanu, Codruța Cernea sau Virginia Toma.
Din 2012, Galeria H’art nu mai participă la târgurile de artă. De atunci, eforturile lui Dan Popescu și ale Ioanei Marinescu (istoric de artă și curator) s-au concentrat asupra organizării de expoziții și editării de cataloage. În perioada 2015-2017, galeria a derulat și proiectul H’art Appendix, (o extensie de spațiu de pe Calea Victoriei 91-93), dar legată ca program și conținut de spritul H’art. În prezent, galeria își continuă misiunea de a face accesibilă pasionaților de artă cea mai bună și mai interesantă selecție de artiști, cu cele mai puține compromisuri posibile.
IAGA CONTEMPORARY ART
Galerie înființată în 2014, specializată în artă contemporană, cu o colecție ce include lucrări originale, atât semnate atât de artiști consacrați, cât și de artiști în curs de afirmare. Misiunea IAGA este de a crea o relaţie între diferiţi artişti provenind din diferite părţi ale Europei, o reţea formată din artişti, colecţionari, experţi. Galeria promovează artiști din România, Italia, Polonia, Moldova și alte țări, în principal artiști tineri, cărora le oferă astfel posibilitatea de a se dezvolta.
Cu toate că este o galerie tânără, IAGA este foarte activă în piața internațională de artă, dovadă fiind colaborarea cu instituții și galerii importante din întreaga lume și târgurile și evenimentele de artă la care participă în fiecare an, printre care Bologna Artefiera, Art Athina, Art Market Budapest, Art Thessaloniki, Art Brussels. Merită menționată și colaborarea cu marele maestru Hermann Nitsch, care a avut ca rezultat expoziţia personală a artistului organizată în 2017 în spațiile galeriei.
JECZA GALLERY
Galeria Jecza, fondată în 2011 la Timișoara, a avut de la început o puternică înclinație pentru scena istorică locală, foarte importantă în anii 1960 și 1970 ca pionierat al formelor de artă experimentale precum happening-urile, arta video și instalațiile (grupul Sigma printre altele). Galeria reprezintă artiști și colective de artiști, dar și personalități tinere și remarcabile, cu un interes direcționat spre sculptura contemporană și formele de artă experimentală. Prin juxtapuneri curatoriate ale artiștilor din diferite generații, galeria încurajează proiectele de cercetare aprofundate, legate de diverse practici artistice.
Alături de o fundație de artă și o editură fondată în 2001, galeria a devenit un puternic centru de cercetare pentru moștenirea artei moderne și contemporane din Europa de Est. Misiunea galeriei este de a încuraja dialogul între artiști, cu accent pe condiția artei în prezent. Recent, galeria a devenit parte a primei edituri de artă din România, The Source Workshop sau arteditions.ro
Printre proiectele recente se numără Drawing is Witchcraft, or the Other Way Round al artistei Ana Adam, curator Ami Barak (martie 2020); The Drawing Lesson, Genti Korini, curator Cristian Nae (noiembrie 2019); Serving Art Again al grupului subREAL, curator Ami Barak (septembrie 2019); We Are Both to Blame but it’s More Your Fault, Ioana Sisea (iulie 2019); The Unpleasant Show, curator Carmen Casiuc (aprilie 2019); 1965-1975 al artistului Ciprian Radovan (ianuarie 2019); Now, Jane McAdam Freud (octombrie 2018); This Could Be It, Roman Cotoșman în dialog cu Mircea Popescu (iulie 2018); The Unpleasant Show (martie 2018); The Power of the Line (decembrie 2017); On Duty, Olga Chernusheva (septembrie 2017); Impossible Garden, Alex Mirutziu în dialog cu Dan Beudean, curator Liviana Dan (iunie 2017); 2x80: Megert / Flondor, curator Alina Șerban (ianuarie 2017) alături de o serie de retrospective: Grupul Sigma1, Paul Neagu, Constantin Flondor și mulți alții. Lucrările noastre se regăsesc în colecțiile Tate Modern, Mumok Viena, Art Collection Telekom și ale unor importanți colecționari publici și particulari.
GALERIA LABORNA
Galeria LABORNA a fost fondată în 2013, la inițiativa lui Ciprian Paleologu. Echipa actuală este formată din Cristina Garabețanu, Ciprian Paleologu și Naiana Vatavu. Galeria LABORNA înregistrează desfășurarea lunară profesională a demersului artistic individual. Evenimentele pentru public, numite BORNE, conservă ceea ce face artistul/colecționarul în mod normal, într-o perioadă fixă de timp, cu intenția de a prezenta o arhivă completă și complexă, mai mult decât ceea ce ar presupune o „expoziție”.
Lucrarea de artă este astfel privită în „facerea” ei, o radiografie a etapelor de realizare extrem de epurată de alți factori externi procesului de creație. În perioada 2013-2020 au avut loc 33 de BORNE, alături de expuneri individuale de artist precum și expoziții din seria LABORNA & Friends, unde Galeria invită artiști să expună lucrări „in progress”, nefinalizate (sub o anumită temă). De asemenea, în cadrul BORNELOR colecționarul de artă contemporană Daniel Ștefănică și-a expus procesul de construire a unei colecții de artă contemporană.
Galeria LABORNA a participat la târguri de artă naționale și internaționale, a creat programul de rezidență „.IMG” pentru tineri interesați de implicarea în managementul cultural, a fost gazdă a Premiilor Crama Oprișor pentru Desen Contemporan etc. Galeria a construit pentru tineri un spațiu distinct, SCARA, unde au expus peste 30 de artiști aflați la începutul carierei.
Accesul în laboratorul artistului sau al colecționarului este rar, perspectiva completă în care se construiește viziunea sa fiind de cele mai multe ori dificil de urmărit. De aceea Galeria LABORNA este un concept unicat și original, prezentându-se de fapt ca un contor: creație și colecție în timp real.
GALERIAMEA.RO
GaleriaMea.ro a fost lansată în 2019 din nevoia de a „umple” acea lipsă de artă originală în mediul online. Ne-am propus să promovăm artiști din România, expunându arta lor originală publicului larg.
Am ales 0% comision din vânzări în ideea de a oferi clienților prețul corect stabilit direct de artist. Prețul tablourilor în această galerie este stabilit de către artist, este ca și cum iubitorii de artă ar cumpăra direct din atelierele lor de pictură. În plus, clienții noștri au posibilitatea de a contacta artiștii prin telefon cu orice întrebări referitoare la tablourile acestora. Am dorit astfel să oferim transparență toală în prezentarea și achiziționarea de lucrări de artă online.
Suntem deja în al doilea an în care artiștii pe care îi listăm la GaleriaMea.ro au decis să replătească taxa de expunere. Această decizie de a continua alături de noi reflectă succesul pictorilor în cadrul GaleriaMea.ro, o galerie care primește zilnic oferte de cumpărare din partea clienților.
Observăm o tendință de apropiere de mediul online din partea colecționarilor de artă, tocmai datorită rapidității în procesul de achiziționare a tabloului preferat pe pagina web a galeriei, construit special pentru a oferi ușurință în sortarea tablourilor expuse: după temă, preț, mărime sau noutăți.
GALERIA POSIBILĂ
Galeria Posibilă a fost înființată de Matei Câlția în anul 2003, după închiderea Galeriei de Interese deschisă în 2000. Galeria Posibilă este o galerie privată, care acționează ca un mediator al artei. Galeria și-a construit identitatea treptat ca platformă de experiment artistic, expozițional și curatorial.
Istoricul acesteia cuprinde o activitate diversă, nu doar editorială – cu artiști precum Nicu Ilfoveanu, Dan Perjovschi, Ion Dumitriu, Matei Bejenaru, Gili Mocanu, dar și educațională prin atelierele Copii creativi, sau proiectul Biblioteca de Galerie, îmbogățită anual cu publicații alese de artiști care au colaborat de-a lungul timpului cu Galeria Posibilă. Cărțile fac parte din domeniul de interes al galeriei, având o repartizare pe diferite teme (arhivă, tehnică, serii, interior, peisaje fictive, grădină, natură, loc, expoziții, întindere). În 2018, am inițiat o serie editorială de înțelegere a fotografiei, deschisă cu monografia artistului Bogdan Gîrbovan.
În ultima perioadă, galeria a pornit discuția unei ordonări a arhivei galeriei, pentru a sistematiza materialele strânse de-a lungul a 20 de ani de la înființare.
GALERIA ROMANĂ
Galeria Romană, situată în rondul Pieței Romane, a fost deschisă în 2014 și organizeazã expoziții de artã plasticã și decorativă, clasică și contemporană, precum și multe evenimente conexe. În cei șase ani de activitate, Galeria Romană a organizat peste 30 de expoziții de pictură, grafică, sculptură, instalație, performance, atât personale cât și de grup. Au fost expuși artiști români consacrați, nume importante în peisajul cultural românesc și internațional, dar și artiști tineri, emergenți; expoziții de artă comparată, expoziții de ceramică și porțelan, de bijuterie contemporană, expoziții de icoane ortodoxe tradițional bizantine; evenimente culturale cu tematică socială (în colaborare cu Samusocial România, a organizat o expoziție de pictură și desen a persoanelor fără adăpost din Bucuresti) și educativ plastică, lansări de carte, conferințe, ateliere de creație (Programul „Educație prin artă” în colaborare cu Fundația Catharsis Art), colaborări cu muzee și instituții din țară și din străinătate etc. Începând cu anul 2016, galeria face parte circuitul Noaptea Albă a Galeriilor şi Weekendul Galeriilor.
GALERIA SECTOR 1
Sector 1 este o galerie de artă contemporană care funcți-onează ca un spațiu de artă cu intenția de a contribui la evoluția scenei artistice contemporane, plasând în centrul intereselor sale ideea artistului, oferindu-i totală libertate de expresie într-un mediu liber de orice constrângeri. Galeria găzduiește lucrările artiștilor și își deschide porțile iubitorilor de artă care sprijină și încurajează creația artistică.
Inaugurarea galeriei, în 2017, s-a realizat cu o expoziție de grup care a inclus șapte tineri artiști din Cluj – Radu Băieș, Istvan Betuker, Norbert Filep, Pavel Grosu, Lucian Popăilă, Marcel Rusu, Alexandra Șerban – alături de Ioan Sbarciu, invitatul special al expoziției. Prima etapă a programului curatorial al galeriei a continuat cu expoziții individuale ale fiecăruia dintre artiștii menționați și s-a încheiat cu o nouă expoziție de grup.
Debutul celei de-a doua etape a programului curatorial a fost reprezentată de Mother Tongue, o primă expoziție de grup care a urmărit prezentarea de metode alternative de observație a actului desenării, construită pe paleta largă de înțelesuri dobândite până acum, și a continuat cu Frumusețe conștientă, o altă premieră în programul curatorial al galeriei, care a marcat debutul colaborării cu patrimoniul de lucrări al artistei Yvonne Hasan. Cea mai recentă expoziție a galeriei a fost Flow State. Betuker/Gaspar, o expoziție a artiștilor Istvan Betuker și Szilard Gaspar, concepută ca o conversație între medii diferite ce dezvăluie ceva din intimitatea creatoare a celor doi artiști, prezentați pentru prima dată în dialog.
GALERIA SUPRAINFINIT
Galeria SUPRAINFINIT, înființată în 2015, dezvoltă un program axat pe producții artistice contemporane și pe colaborări cu artiști români și internaționali, atât tineri cât și la mijlocul carierei. Galeria reprezintă patru artiști români – Apparatus 22 (colectiv artistic), Vlad Nancă, Eugen Roșca și Larisa Sitar – și patru artiști internaționali: Peles Empire, Indrikis Gelzis, Alessandro Teoldi și Kristin Wenzel. Expandând programul artistic cu SEQUENCE – un proiect de vitrină și SALTMINE – un spațiu dedesubtul galeriei dedicat expozițiilor temporare și performance-ului, din punct de vedere curatorial, galeria propune o abordare multifațetată în raport cu contextul local și cu conținutul pe care îl prezintă. Numele de SUPRAINFINIT amintește de un univers utopic și multiplu creat de colectivul artistic Apparatus 22.
De asemenea, galeria a organizat expoziții cu artiști români consacrați, precum Florin Mitroi și Andrei Chintilă. Dintre expozițiile de grup care au investigat diverse tematici actuale amintim: (pre)(history) Romanian at Now, Becoming my extinction, și SUB. O serie de colaborări indirecte cu alte instituții: WIELS Contemporary Art Centre din Bruxelles pentru expoziția solo a Larisei Sitar, Kvost din Berlin pentru expoziția solo a lui Vlad Nancă, Bienala Art Encounters de la Timișoara pentru participarea duo-ului artistic Peles Empire, Kunsthal Gent pentru proiectul artistic inițiat de Apparatus 22, Musée de la Chasse et de la Nature din Paris pentru expoziția de grup în care a participat Eugen Roșca. Aparițiile de menționat în diverse reviste de artă și platforme de specialitate: KUNSTFORUM International, Revista ARTA, Art Viewer, Blok Magazine, Kajet Digital, Revista Zeppelin, Akademie Schloss Solitude, Tzvetnik. Menționări în cărți și cataloage: Romanian Cultural Resolution II: Contemporary Art Now, Art and Democracy in Post-Communist Europe.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.