Andi Daisler

 

INTERVIU

 

 

Cum au supraviețuit artiștii, s-a schimbat modul lor de exprimare? Cum au rezistat galeriile, spațiile de artă?

 

Pentru multe galerii și spații de artă din jurul nostru finanțările publice reprezintă o gură de oxigen atât de necesară. Din acest punct de vedere, muncipiul Cluj are o poziție avantajată pentru că nu a sistat finanțările sectorului independent, chiar dacă evenimentele trebuie organizate puțin diferit față de toate estimările inițiale. Toate structurile din subordinea statului au făcut puțin spre nimic pentru a supraviețui (muzeele n-au implementat mai nimic, sălile de spectacol sunt blocate cu toate că banii vin în continuare). De cealată parte, toți privații au încercat să găsească soluții astfel încât lucrurile să meargă înainte pentru toată lumea.

 

Care credeți că vor fi în viitor direcțiile de evoluție în aceste zone: artist/atelier – spațiu de prezentare a produsului artistic – consumator?

 

Arta trece printr-o criză extrem de profundă, aș spune că vorbim de una mai profundă decât criza economică, pentru că e un domeniu catalogat extrem de greșit în România. Câtă vreme nu există educație, oamenii nu vor înțelege ce privesc și asta îi va priva de tot ce vine împreună cu arta. Spațiile de prezentare a produsului artistic sunt categoria cea mai interesantă pentru că multe spații noi vor apărea în vreme ce spații vechi vor dispărea. E oarecum firesc în contextul în care spațiile închise trebuie regândite ca abordare, artele performative, ca desfășurare, în vreme ce arealele muzeale știm de anii trecuți că sunt pe o pantă descendentă în privința atractivității pe care o prezintă publicului larg. Mai ales acum, după luni întregi de stat închiși în casă, nimeni nu-și mai dorește să intre undeva ca să vadă ceva, cred că toată lumea mizează pe spațiile exterioare.

 

Cum vedeți evoluția proiectelor artistice?

 

Ca pe încă o provocare. Cred că vom vedea în continuare o coagulare a forțelor către niște zone în care mai există fonduri și dinamism și cred că vom vedea colectivizări interesante de artiști din domenii similare. La Cluj-Napoca, Centrul de Interes prezintă în aceste momente exact opusul, printr-o ruptură masivă similară celei din 2016 de la Fabrica de Pensule, artiștii care produceau în spațiile menționate certându-se de la fondurile publice.

Dar cred că astea sunt doar niște excepții și majoritatea artiștilor și-au dat seama de dificultatea stării de fapt și vor lucra împreună pentru cele mai bune rezultate în această perioadă.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.